Inventii care au schimbat lumea – Hartile (6200 I.H)

Harta este reprezentarea bidimensionala a unei parti sau a intregii suprafete terestre. O harta se deosebeste de un tablou prin faptul ca reprezinta schematic peisajul asa cum ar fi vazut de sus.Poate varia ca scara,de la reprezentarea unui singur asezamant la cea a unei regiuni sau a unui continent,chiar pana la reprezentarea intregii lumi.
Cea mai veche harta din lume a fost desenata pe peretele unei case din Catal Huyuk,in 6200 i.H.
Descoperit in 1958 in sudul Turciei de astazi,in apropierea orasului modern Konya.Catal Huyuk a fost un sat foarte mare (aproape un oras) din Epoca de Piatra, datand din 7500 i.H. Era asezat pe o movila ,cu vedere la tinutul bogat in grane al campiei Konya. Sapaturile arheologice efectuate de James Mallaert, intre anii 1961 si 1965, au facut situl cunoscut in toata lumea ca reprezentant al unei culturi neolitice avansate.
Oamenii satului neolitic s-au numarat printre cei mai vechi fermieri. Casele erau grupate atat de aproape una de cealalta,incat oamenii puteau trece de pe un acoperis pe altul,intrand in casa pe sus, printr-o gaura in acoperis,si coborand innauntru pe o scara. In cele trei camere ale acestor case uimitor de curate,ingrijite si neted tencuite se gaseau picturi murale si sculpturi pline de simbolistica religioasa.
Unul dintre desenele de pe pereti era o harta. Aceasta infatiseaza neindoielnic o asezare si varfurile gemene ale vulcanului Hasan Dag, aflat la 150 de kilometri de Catal Huyuk.O vreme,arheologii au presupus ca asezarea pe harta era Catal Huyuk.,dar se pare ca era de fapt o alta asezare neolitica aflata mai aproape de vulcan. Daca este asa desenul demonstreaza o putere imaginativa remarcabila; este harta unui alt loc, poate a locului din care venisera oamenii din Catal Huyuk.
Astazi avem tendinta de a vedea in harti descrieri stiintifice si obiective ale locurilor. In practica,ele sunt extrem de subiective,fiindca sunt selective.Cartograful si editorul sau hotarasc ce sa includa, ce sa excluda si ce sa scoata in evidenta.Harta publicata reflecta aproape intotdeauna valorile si interesele celui care a realizat-o si ale celui care a comandat-o.In trecut obiectivismul era mai evident.
Viziunea oamenilor asupra lumii era puternic influentata de credinta religioasa,la fel cum era afectata si viziunea asupra structurii si functionarii sistemului solar; nu trebuie decat sa ne gandim la conflictul dintre Galileo Galilei si Biserica declansat in momentul in care a sugerat ca soarele – si nu pamantul-se afla in centrul sistemului solar. Hartile medievale”T- O”, precum harta de la Hereford,realizata pe la 1300,plasau Ierusalimul in centrul lumii,care era considerata (cel putin de catre unii) un disc plat si desenata asadar ca un cerc. Continentele erau infatisate ca figuri geometrice. Desenul era nu doar o harta, ci si o declaratie de credinta.Astazi avem un mod normal, nordul in partea de sus a unei harti. Europa Crestina medievala punea sus estul,directia Ierusalimului.
In aceeasi perioada s-au facut insa si harti care semanau cu cele moderne prin faptul ca respectau fidel forma coastelor. Erau hartile de navigatie ale tinuturilor mediteraneene.Pe ele sunt reprezentate in detaliu liniile de coasta , cu capurile usor accentuate si denumite cu grija,astfel incat navigatorii sa poata “sari” cu usurinta golfurile Mediteranei.Iata ca inca din Evul Mediu hartile demonstrau ca oamenii diferiti vad lumea in feluri diferite.
Hartile moderne, dupa cum e de asteptat, sunt foarte diverse. Sunt realizate in scopuri foarte diferite si isi arata fatis selectivitatea.
Atlasurile contin adeseori o sectiune cu harti specializate ale lumii, fiecare prezentand o alta caracteristica sau variabila.Una este harta fizica,ce infatiseaza inaltimile terenului in diverse nuante de verde si cafeniu si adancimile marilor si raurilor.Alta este harta densitatii populatiei,care prezinta zonele aglomerate ale lumii in nuante de rosu,iar pe cele slab populate in galben si alb.
Grupurile cu interese speciale isi produc adeseori propriile harti.Arheologii interesati de megalitati publica harti care indica pozitia cercurilor de piatra si a camerelor mortuare,ciclistii au harti cu pistele pentru biciclete, iubitorii drumetiilor au la dispozitie carti intregi cu trasee recomandate.
Pana si seria hartilor oficiale britanice,Ordonate Survey,a fost creata tot pentru a raspunde necesitatilor specializate.Artileria avea nevoie de harti precise,cu scara de 1 inch la mila pentru a actiona eficient in eventualitatea unei invazii franceze. Cartografierea Sussexului s-a facut in timpul Revolutiei Franceze,1789-1792,o perioada de enorma incordare intre Franta si Britania.
Coordonatorul,Thomas Budgen, a inregistrat scrupulos amplasarea fiecarui front sau cazarmi si reperele utile artileristilor, mai ales turnurile bisericilor si morile de vant.Pentru miscarile de trupe era necesara inregistrarea exacta a retelei de orase,sate si drumuri.
Rezultatul este o harta care pare a fi completa si obiectiva,dar este, de fapt, harta unei tari care se pregateste in vederea unei invazii,o harta de razboi.

Citat din Inventii care au schimbat lumea, de la roata la masina de calcul de Rodney Castleden

Inventii care au schimbat lumea – Rigla de calcul (1614)

Rigla de calcul seamana la prima vedere cu o rigla obisnuita, dar functioneaza foarte diferit.Consta din doua scari sau rigle divizate fin,una dubla si fixa in exterior si una interioara mobila.Este dotata,de asemenea cu o fereastra glisanta denumita cursor.Inainte de inventarea calculatorului de buzunar,catre sfarsitul secolului al XX-lea,rigla de calcul este instrumentul de calcul cel mai frecvent folosit in tehnica si in stiinta.Utilizarea riglei de calcul a continuat cu sa creasca pana si in anii 1960,cand au fost introduse treptat calculatoarele digitale.In anii 1970,dupa aparitia calculatorului electronic stiintific,piata riglelor de calcul s-a prabusit.Odata cu inventarea calculatorului,rigla de calcul s-a demodat cat ai clipi din ochi.

Rigla de calcul executa poperatii matemarice utilizand distante marcate de-a lungul scarilor divizate neliniar.Una dintre operatiile cele mai simple care pot fi realizate cu rigla de calcul este inmultirea directa.Daca nu se poate spune cu certitudine cine a inventat telescopul in secolul al Xvii-lea, oalta disputa majora a vremii l-a vizitat pe inventatorul riglei de calcul.

Unul dintre cei implicati a fost Edmund Gunter (1581-1626).

Lucrarea de capatai a acestuia , Descrierea si utilizarea sectorului, a fost publicata(in limba engleza) in anul 1623.Mai tarziu avea sa fie descrisa drept “cea mai importanta contributie la stiinta navigatiei publicata in secolul al Xvii-lea”.Sectorul, in acest context,era un instrument matematic.Consta din doua brate articulate pe care erau gravate scari cu ajutorul carora se puteau face calcule.Sectorul lui Gunter nu era o rigla de calcul,dar era inovativ din cauza ca era primul instrument matematic inscriptionat cu o scara logaritmica, cu ajutorul careia se puteau rezolva probleme de calcul.Era utilizat in combinatie cu busola,dar,in practica,acele busolei deteriorau scarile gravate si reduceau precizia instrumentului.

Un alt pretendent la titlul de “inventator al riglei de calcul” este William Oughtred(1574-1660),cleric si matematician.Lui Oughtred I se atribuise inventarea simbolului “x” pentru inmultire,in 1628; simbolul a fost publicat in 1631 in cartea sa Cheia Matematicii, care avea sa devina un manual de referinta.Newton a citit lucrarea si a fost profund influentat de ea.

Astazi William Oughred este recunoscut unanim drept inventatorul riglei de calcul.In 1632 a scris Cercurile proportiei si instrumentul orizontal,in care descria atat riglele de calcul drepte,cat si pe cele circulare,dar exista dovezi potrivit carora inventase riglele de calcul cu doar cativa ani inainte si, pur si simplu,nu apucase sa isi faca inventia publica.

Un al treilea personaj in aceasta disputa din secolul al XVII-lea a fost Richard Delamain(1600-1644).Preda Matematica(i-a fost profesor lui Carol I) si studiase , el insusi, cu William Oughtred.
Cartea lui Delamain Grammelogia contine o prima descriere a riglei de calcul. Modelul despre care vorbeste este o rigla de calcul circulara,constand din doua discuri metalice prinse in centru intre ele printr-un stift.

Delamain si Oughtred s-au certat ani de zile ,in diversele carti pe care le-au scris,pe tema inventarii riglei de calcul circulare.Colegii lor s-au implicat in m od inevitabil in disputa,care a devenit incinsa.
Delamain era un mare sustinator al facilitarii calculelor prin mijloace mecanice si un impatimit al riglei de calcul. Pentru Oughtred,rigla de calcul era doar un accesoriu.Gasea ca “adevarata cale catre arta nu sta in instrumente,ci in demonstratie;si este ridicol sa-ti transformi discipolii in simplii executanti de trucuri,ca si cum ar fi jongleri…Utilizarea instrumentelor este excelenta, daca omul este artist,dar lamentabila,fiind opusa artei.” Oughtred sustinea ca el inventase rigla de calcul,dar nu vazuse o prioritate in publicarea ei.
Cand cearta a ajuns la apogeu ,Delamain si Oughtred s-au acuzat unul pe celalalt de furtul inventiei.

Adevarul pare a fi ca Oughtfred si Delamain au inventat rigla de calcul circulara in mod independent in aceeasi perioada , desi Delamain a publicat primul descrierea instrumentului pe care-l numea “inel matematic”.Pe de alta parte , rigla lui Oughtred era mai sofisticata.Cercul de proportie al acesteia era mai amanuntit si mai adaptabil.In ceea ce priveste rigla de calcul rectilinie(dreapta), exista prea putine dubii ca inventia ii apartine lui William Oughtred.

Daca ti-a placut acest articol, daca doresti sa afli mai multe despre cursurile de dezvoltare personala si meditatii la matematica , cum te pot ajuta si de ce sunt utile , astept un mesaj pe email.:contact@meditatii.eu.
Inscrie-te la newsletter, vei primi informatii utile si oferte speciale, dedicate numai celor care se aboneaza.

Citat din Inventii care au schimbat lumea, de la roata la masina de calcul de Rodney Castleden

Alan Turing – parintele computerului si a inteligentei artificiale (1912-1954)

Alan Turing a fost un matematician și criptograf britanic născut pe 23 iunie 1912. El este considerat „părintele“ computerelor și al inteligenței artificiale, preconizând că mașinile vor putea gândi, chiar dacă nu o vor face identic oamenilor. În fapt, există și un test care îi poartă numele pentru a verifica dacă un computer poate fi considerat om.
Profesorii lui Alan Turing au recunoscut ,inca de pe vremea cand acesta era elev,ca este un copil precoce,mai ales la matematica si la stiinte.

Toti l-au incurajat, cu exceptia profesorilor si a directorului de la Scoala Sherbourne, unde s-a inscris la varsta de 14 ani.Programa de la Sherbourne punea accent puternic pe invatarea limbii latine si pe studierea literaturii clasice din Roma Antica. Lui Alan nu-i placeau clasicii romani deloc – dorea sa se ocupe numai de matematica elementara, putea sa rezolve probleme complexe.

In ciuda obiectiilor aduse de profesorii sai, Turing s-a dedicat pana la urma matematicii, luandu-si , intr-un final, doctoratul la Universitatea Princeton din Statele Unite.

In timpul petrecut la Princeton si-a dezvoltat interesul pentru criptologie,studiul codurilor.Intors in Anglia, s-a angajat la Scoala Guvernamentala pentru coduri si Cifruri.

Odata cu izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial,in 1939,Turing a inceput sa lucreze la Bletcheley Park,mosie de la tara pe care guvernul britanic o transformase in centru de cercetari ultrasecrete.Aici S-au adunat unii dintre cei mai sclipitori matematicieni si criptografi din tara pentru a sparge codurile naziste,mai ales codurile Enigma,considerat cel mai greu de descifrat cifru creat vreodata.Anterior,sparagatorii de coduri abordasera cifrurile asemenea traducerii unei limbi straine,dar Turing si colegii sai stiau ca cifrurile naziste erau infinit mai sofisticate,asa ca s-au folosit de analiza matematica pentru a sparge codurile.

Turing nu numai ca a gasit cheia pentru a sparge codul Enigma,dar a reusit sa rezolve si codul folosit de marina nazista,ceea ce a condus la victoria Aliatilor in Batalia pentru Atlantic.

Daca ti-a placut acest articol, daca doresti sa afli mai multe despre cursurile de dezvoltare personala si meditatii la matematica , cum te pot ajuta si de ce sunt utile , astept un mesaj pe email.:contact@meditatii.eu.
Inscrie-te la newsletter, vei primi informatii utile si oferte speciale, dedicate numai celor care se aboneaza.

Citat din Testeaza-ti IQ-ul Matematic de Thomas J.Craughwell